E pacat…

Ce e scris mai jos, prelucrarea unor note de lectura, se adreseaza anume acelei fractiuni din lumea credinciosilor în care domneste frica obsedanta de greseala si de pedepsirea acesteia.

Ca sa uite mai usor de asemenea trairi transmise adeseori cultural, unii crestini devin fosti crestini, aruncându-se, ca sa uite, în tumultul vietii… proprii sau virtuale ( e mult mai usor sa fii contemplator de telenovele decât contemplativ, nui-a asa?)

Trezeste-te, tu care dormi… iar Christos te va lumina

Depistarea cauzelor feluritelor rani si blocaje interioare este doar o etapa a vindecarii sufletesti depline. Fiind vorba de refacerea legaturii omului ranit cu Dumnezeu, „medicul sufletelor si trupurilor noastre”, întrerupta de pacat, interventia Bisericii se impune. Pentru ca crestinismul, criticat azi din exterior ca o religie obsedata de pacate, este de fapt religia iertarii pacatelor.

„Psihanaliza, scrie preotul ortodox M. Evdokimov, daca reuseste sa demonteze mecanismul delicat al complexelor, transferurilor sau pulsiunilor – ceea ce e relativ usor de realizat – nu este totdeauna în masura sa reconstruiasca fiinta interioara, sa redea omului gustul de viata, sa aduca pace eului atât de lesne de tulburat, sa calmeze remuscarea, boala aceasta atât de grava si adesea incurabila în zilele noastre. Spovedania, dimpotriva, daca porneste dintr-un elan de credinta, dintr-o abandonare totala pe mâinile unui Dumnezeu milostiv, conduce la iertarea pe care Tatal o acorda întotdeauna, fara limite. Promisiunea mântuirii primita cu smerenie, regasirea dragostei Tatalui (în care omul modern proiecteaza atâtea fantasme perturbante), si deci comuniunea oamenilor, toate acestea deschid calea spre o vindecare atât trupeasca, cât si sufleteasca. Iertarea pacatelor este piatra de încercare a credintei noastre.”

Ceea ce e mai putin stiut, este amploarea rezistentelor launtrice la patrunderea Evangheliei în adâncurile sufletului nostru, si ignorarea de catre  multi dintre noi a faptului ca lucrarea dumnezeiasca se petrece în noi cu propriul nostru acord… si este o lupta : o lupta care ia viata întreaga. În aceasta lupta, ne însoteste harul divin mântuitor: si ca sa ne depistam ranile si greselile, si ca sa ne desprindem de ele.

Uneori, simpla pomenire a cuvântului „pacat” ne irita. În fond, n-am furat, si nu ne-am omorât parintii. Ce atâta învinovatire? De ce sa ne batem cu pumnul în piept si sa ne declaram „nevrednici” de apropierea de Dumnezeu? Se poate raspunde ca sentimentul difuz si permanent de vinovatie, culpabilitatea, nu numai ca nu se confunda cu adevarata cainta, ci este în sine un rau ce atrage dupa sine alte rele. Iar franciscanul Gérard Guitton aduce remarca percutanta ca articolul din profesiunea de credinta crestina e: „Cred în iertarea pacatelor”… fara a se referi la „realitatea cruda a trecutelor vini si greseli!”

„A te îndrepta catre iertare înseamna a te orienta spre viitor, întorcând spatele trecutului. De altfel în Biblie se arata limpede ca toti marii pacatosi descopera iertarea lui Dumnezeu înainte de a-si recunoaste greselile, începând cu David dupa infidelitatea sa conjugala. În Evanghelie, Zaheu îsi descopera singur pacatul, legat de practicarea meseriei sale de vames, atunci când îl are înaintea lui pe Isus, în propria sa casa.”

Cardinalul Jean-Marie Lustiger scria în acelasi sens ca „Pacatul nu se concepe decât în raport cu Dumnezeu, decât sub privirea lui Dumnezeu… Pacatul nu poate fi înteles decât din interiorul credintei, ca greseala fata de o dragoste ce ne-a fost revelata dinainte… Revelatia dragostei aduce revelatia pacatului… si deci  speranta iertarii”.

 Sa speram, asadar în iertare, iubindu-L pe Marele Iertator, si iertând la rândul nostru celor ce ne gresesc.

 

Anunțuri

Autor: agnesD

Cineva care cauta, cerceteaza, si doreste sa transmita lucruri care-i par valoroase. Din lipsa de timp pentru a traduce si rezuma, pun în acest blog texte în româna, franceza si engleza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s